Cristos a venit pe pamant cu un scop: sa-si dea viata pentru rascumpararea ta, a mea, a noastra a tuturor. Eli s-a sacrificat pe Sine pentru ca sa ne dea noua o a doua sansa. Ar fi strabatut orice drum pentru ca sa faca acest lucru. Si a facut-o. El a mers la cruce, unde disperarea rostita a omului s-a ciocnit cu harul neclintit al lui Dumnezeu. Si, in acel moment in care marele dar al lui Dumnezeu a fost implinit, Cristosul milostiv a aratat lumii pretul darului Sau.

Traseaza drumul acestui Mantuitor, Dumnezeul care a schimbat regalitatea cereasca pentru saracia pamanteasca. Patul sau a devenit, in cel mai bun caz, o scandura imprumutata, si foarte adesea pamantul tare. El a depins de lucrarea mainilor sale pentru a avea un venit. I-a fost uneori atat de foame incat a mancat spice de grau sau fructe din copac. El a stiut ce inseamna sa nu ai casa. A fost ridiculizat. Vecinii sai au incercat sa-L linseze. Unii l-au numit lunatic. Familia sa a incercat sa-L tina pe langa casa. Prietenii nu i-au fost intodeauna credinciosi.

A fost acuzat de o crima pe care nu a comis-o. Au fost angajati martori mincinosi. Juratii au fost neinduratori. Un judecator supus politic, a pronuntat sentinta pedepsei cu moartea.

Ei L-au ucis.

Pentru ce? Din pricina darului pe care numai El il putea face.

El, care a fost perfect, ne-a dat noua perfectiunea Sa si a luat asupra Sa imperfectiunea noastra. Isus a fost neprihanit, dar a suferit pentru cei nelegiuiti, ca sa ne aduca la Dumnezeu (1Petru 3:18). Ca rezultat, sfintenia lui Dumnezeu este onorata si copiii Sai sunt iertati.

din „Darul pentru toti oamenii” – de Max Lucado

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

*
*
Website