Traiul alaturi de un partener alcoolic sau preopcuparea parintilor pentru un copil alcoolic, in situatia in care nu avem alaturi un grup de suport care sa inteleaga exact situatia prin care trecem, poate ajunge sa ne distruga. Dar, am gasit ajutorul si nu dintr-o intamplare. Vointa noastra de a renunta la izolare, la rusine, la convingerea ca vom putea face lucrurile de unii singuri a facut posibil sa acceptam ajutorul.

Sprijinul pe care-l primim acum din partea celor din grup si din partea lui Dumnezeu este intodeauna valabil. Oricat de mica sau de mare ar fi problema, nu mai trebuie sa o ducem de unii singuri. Orice sprijin pe care-l primim din partea celorlalti, care si ei cunosc durerea noastra, orice sprijin pe care la randul nostru il putem da celorlalti, alimenteaza acest debit al ajutorarii.

„Tot ce veti cere cu credinta, prin rugaciune, veti primi.” (Matei 21:22)

A crede si a primi sunt strans legate, deoarece a crede inseamna sa ne deschidem larg inima catre Dumnezeu. Cand ne deschidem larg inima catre Dumnezeu, Il vom auzi vorbindu-ne, pentru ca mintea si inima noastra sunt deschise pentru a primi cuvantul Sau de iubire adresat noua. Atunci cand avem nevoie de ajutor, cand avem cu adevarat nevoie de ajutor, intr-un fel pe care nu-l putem exprima nimanui decat lui Dumnezeu, El ne atinge inima si viata. Dumnezeu nu ne da noua tot ceea ce vrem. Dumnezeu ne da tot ceea ce avem nevoie pentru a fi copiii sai smeriti. Gestul in sine de a cere nu este suficient. Trebuie sa cerem intr-o rugaciune smerita si supusa. Atunci cand cerem in rugaciune, trebuie ca inima noastra sa fie pregatita sa ceara si sa fie pregatita sa primeasca. Sa cerem in rugaciune si supunere inseamna ca inima noastra trebuie sa ceara intr-un fel dumnezeiesc, devotional si ne-egoist. Realitatile supranaturale nespuse din Matei 21:22 spun ca inima, mintea si sufletul nostru trebuie sa se roage intr-un mod ne-egoist nu pentru noi insine, dar pentru altii. Pentru a primi, trebuie sa dam.

2 thoughts on “Meditatii zilnice pentru codependenti – 05 aprilie 2010

  1. draga simona ,sa stai adica sa traiesti linga un alcoolic e nespus de greu dar m-ai ales cand vrei sa-l ajuti si vezi ca nu poti.Eu am trait si am incercat sa lupt contra alcoolului ca si codependent dar nu am putut singura. Mi-am dat seama ca singura nu voi reusi niciodata doar cu ajutorul credintei mele in Dumnezeu.Eu credeam ca-l cunosc pe Dumnezeu dar nu era ASA. am avut norocul sa cunosc oameni minunati care si azi sunt linga mine si care m-au apropiat de Dumnezeu si m-au invatat si m-a invata si azi sa inteleg ca Dumnezeu ne iubeste asa cum suntem si ne vrea alaturi de el .

  2. Ai dreptate Anamaria. Dumnezeu este cel care face minunile, si adesea foloseste oamenii de langa noi atunci cand avem nevoie de ajutor si de sustinere. Dumnezeu intodeauna este langa noi, si ne vrea pentru el, vrea ca noi sa avem o tovarasie cu el … si ne iubeste asa cum suntem. Nu trebuie decat sa intelegem si sa acceptam acest lucru. Dumnezeu il iubeste la fel de mult si pe alcoolic si vrea ca el sa fie liber de aceasta dependenta … Are atat de multe de oferit … noi trebuie doar sa primim.

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

*
*
Website