Fiecare dintre noi am simtit la un moment  dat respingere.  Pentru cei mai norocosi dintre noi, respingerea a fost minora si au putut  face  fata urmarilor sale. Pentru altii, printre care si eu, respingerea ne-a influentat foarte mult viata.

Aceia dintre noi care am cunoscut respingerea putem avea sau nu succes la locurile noastre de munca. Se poate sa avem sau sa nu avem multi prieteni apropiati sau o familie. Se poate chiar ca noi, cei care am cunoscut respingerea, sa ne mulam oricarei situatii si sa incercam sa ne  potrivim oricarui mediu, pentru ca ne dorim succesul si dorim sa fim acceptati. Putem fi chiar in situatia in care cei din jurul nostru ne copiaza si ne trateaza cu admiratie.

Unii dintre noi pot insira un lant intreg de intamplari urate pe care le-au trait, si toate avand la baza respingerea. Altii ar putea avea o viata in care sa nu se reflecte nici o urma de respingere si totusi, ei sa se simta respinsi sau chiar foarte respinsi.

Respingerea nu face nici o diferenta intre varste, rase, religii sau gradul de succes din viata. Ea poate tulbura personalitatea celui care are un succes extraordinar, dar si a celui care a cunoscut abandonarea si abuzul.

Respingerea inseamna lipsa de acceptare sau de aprobare a  ceea ce facem sau a ceea ce suntem. Ea se poate manifesta intr-un mod evident, prin vorbe pline de ura sau batai. Dar, se intampla adesea ca respingerea sa nu fie exprimata verbal sau prin gesturi.

Ca si reactii la respingere putem recunoaste: perfectionismul, sabotajul, evitarea riscurilor, incercarea de a face mereu pe plac celor din jur, lipsa propriei identitati si trairea intr-un fals confort sufletesc.

Respingerea provine din  multe surse. Totusi, cele mai adanci rani ne sunt lasate atunci cand cei dragi noua ne resping intr-o forma sau alta.

 

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

*
*
Website