Intram de maine intr-o saptamana speciala, numita „saptamana mare”. Este saptamana patimilor lui Cristos.

Imi voi dedica urmatoarele postari acelui moment special din istoria omenirii si din „istoria” mea. Acestui om special care a fost Isus. Acestui Dumnezeu special, care este Isus.

Nu voi scrie cursuri biblice, desi si ele sunt extrem de importante. Voi scrie simplu despre Isus asa cum eu Il cunosc, un Isus real, dincolo de religie, religiozitate si dogme.

Vreau sa marturisesc ca Isus este si astazi tangibil. Asa cum, atunci cand a fost in trup, acum 2000 de ani, oamenii s-au atins de El si El a atins oamenii acelor vremuri, Isus poate fi atins si atinge si astazi.

Am trait 40 de ani fara sa am idee ca lucrurile ar putea fi asa. Am trait cu ideea unui Dumnezeu indepartat, care nu facea parte din viata mea. El era acolo, undeva, vazandu-si de ale Lui, iar eu aici, pe Pamant, straduindu-ma sa nu-mi arunc de tot viata pe „apa-sambetei.” Mergeam cuminte de Pasti la biserica si-mi aduceam lumina acasa. Am fost la manastiri, cautand nici eu nu stiu ce anume, am citit carti de rugaciuni, am vorbit cu preoti, m-am spovedit … Toate le-am facut pentru ca „asa se face”.  Nu am nimic impotriva obiceiurilor si traditiilor bisericesti, doar ca mie  nu mi-au vorbit prea mult.

Am plans la filmul despre Isus al lui Franco Zeffirelli, am revazut filmul de cateva ori, am vizionat si alte ecranizari, dar nu intelegeam ce legatura are cu mine toata aceasta intamplare. M-am bucurat mai mult de zilele libere din vacanta de Pasti iar mielul de pe masa l-am asteptat mereu cu mare nerabdare, pentru ca mama il gateste ca nimeni altcineva. Ah! Si curatenia mare! Fiecare sertar, fiecare coltisor, perdelele curate etc etc etc … Nu spun ca toate aceste lucruri ar fi rele. Dimpotriva. Doar ca eu nu le gaseam sensul si continutul adevarat.

Acum, lucrurile sunt diferite. Acum stiu in inima mea ce inseamna Golgota. Si inima mea, devenita acum locul in care este inscaunat Domnul meu, Ii aduce laude si canta de bucurie pentru ceea ce Isus a implinit acolo, atunci, pentru mine. Isus este viu, iar eu sunt acum vie din pricina Lui. El a indurat o moarte rusinoasa pentru ca sa ia asupra Sa blestemul si pacatul meu, si a inviat pentru ca eu sa am o noua viata. Traiesc acum, aici, o viata atat de diferita de ceea ce am trait inainte, vreme de 40 de ani. Si asta este perfect valabil si pentru tine. Daca accepti.

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

*
*
Website