Am schimbat template-ul. Simteam nevoia unei schimbari legate de acest blog, o schimbare care sa reflecte ceea ce se intampla in mine.

Spunea cineva, nu-mi amintesc exact cine, ca daca vrei sa schimbi lumea atunci va trebui sa incepi cu tine. Cunosc aceasta zicala de multa vreme, dar nu am putut intelege pana acum adevarul din ea. Ne trecem viata avand convingerea neclinitita ca ea ar putea fi mai buna daca lumea din jurul nostru ar fi altfel, daca sotul nu ar mai bea, daca pruncii ar fi mai cuminti, daca am avea ceva mai multi bani, daca seful nu ar mai striga daca … daca … Si ne epuizam in incercari disperate de a schimba oamenii din jurul nostru si circumstantele in care ne aflam. Stiu, pentru ca asta am facut o viata intreaga.

Cuvantul cel mai frecvent utilizat in exprimarile mele era trebuie. Trebuie sa fac asta, tu trebuie sa faci cealalta, trebuie sa fie curat, trebuie sa duci gunoiul acum, trebuie sa scriu pe blog, trebuie … trebuie … Atat de multe reguli si atat de putin respect acordat celor din jurul meu.  Trebuia sa am totul sub control. Trebuia sa stiu ca toate lucrurile se vor face, ca programul va fi respectat, ca ziua de maine este cumva sigura, ca lucrurile se vor intampla intr-un anumit fel … altfel mi se facea frica si ma apucau panicile.

Lucrurile trebuiau sa se intample atunci cand eu vroiam, asa cum eu vroiam. M-am casatorit tarziu si in toti anii de „burlacie” mi-am contruit o imagine clara si limpede despre cum trebuia sa fie casnicia mea, despre cum trebuia sa se poarte sotul meu, despre cum trebuia sa fie relatia dintre noi, despre ce trebuia sa fac sau sa nu fac, despre tot … Si m-am straduit ani la rand sa-l inghesui pe sotul meu si casnicia mea in tiparele prestabilite in care trebuiau sa incapa. Mi-am pre-definit relatiile de prietenie in care trebuiau sa incapa cei care doreau sa-mi fie prieteni.

Unul dintre lucrurile care s-au schimbat in mine este faptul ca am inteles, in sfarsit, faptul ca nu trebuie. Nimic nu trebuie. Nu trebuie sa scriu pe blog – o fac pentru ca imi place .  Nu trebuie dus gunoiul acum – pubela este in acelasi loc si peste o ora. Sotul meu nu trebuie sa fie intr-un anumit fel – il studiez si descopar cu uimire ce diferit de ceea ce mi-am dorit eu este, dar cat de potrivit este pentru mine. Casnicia mea nu trebuie sa fie intr-un anumit fel – o cladim firesc, dupa personalitatile noastre. Prietenii mei nu trebuie sa fie intr-un anumit fel – Ii multumesc lui Dumnezeu pentru ei si pentru ca m-au acceptat cu felul meu de a fi.

Primul pas in schimbarea mea mi-a adus libertate … Ma simt libera, fara constrangerile si stresul lui trebuie … Si, in plus, de cand nimic nu mai trebuie, multe lucruri se intampla firesc si mult mai usor decat atunci cand le impingeam eu cu cate un trebuie …

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

*
*
Website